Despre Personal Branding

În 2007, când m-am înscris la cursul lui William Arruda - unul dintre primii promotori ai domeniului, respectat și apreciat în toată lumea - nu știam prea multe despre acest subiect. Îmi vorbiseră despre asta câțiva profesori de la ASE și mi s-a părut interesant pentru mine, cariera mea fiind construită tocmai pe performanță individuală.

Cursul - un fel de masterclass extins, cum i-am spune azi - a fost extraordinar de interesant. Acolo am aflat, pentru prima dată, despre articolul lui Tom Peters - The Brand Called You - publicat cu 10 ani mai înainte, în august 1997, în revista Fast Company.

Dintre cei care au participat atunci, recunosc azi câteva nume devenite emblematice în România, cu lucrări sau site-uri de profil. În ce mă privește, m-am gândit imediat la modul în care informațiile acumulate la curs ar putea fi adaptate în domeniul nostru, atât de complex, în care interesul individual se împletește cu acel feedback primit ca rezultat al efortului individual.

Ca profesor, primul meu imbold a fost să le vorbesc studenților despre asta.

Aveam, pe atunci, două categorii de studenți (și masteranzi). Primii, viitori traducători-interpreți, s-au dovedit destul de ezitanți în a pune în aplicare lucrurile despre carele-am vorbit. Era de înțeles - traducătorul este, în general, un introvertit care lucrează pentru sine, pe bază de contract - deci alții „trebuie” să se ocupe de promovarea muncii sale.

Masteranzii mei de la ASE - specializați în marketing și management - au primit informațiile cu totul altfel. Pentru ei, promovarea era strâns legată de performanța individuală, astfel încât interesul pentru ceea ce le-am prezentat a fost maxim.

Așadar, întrebarea care se pune este: Oare brandingul personal este important și util pentru un traducător? Și, dacă da, de ce?

Din perspectiva lui Tom Peters - preluată și dezvoltată apoi de William Arruda și de alții - fiecare dintre noi se poate percepe drept „marcă înregistrată” (adică brand). Care sunt lucrurile pe care le fac în domeniul meu și care mă individualizează, în comparație cu toți ceilalți care desfășoară aceeași activitate ca mine? Cât de profunde sunt efectele lucrurilor pe care le fac - în felul meu?

Din ce am observat - chiar și la mine, în primii ani de traducător, care au precedat activității de profesor - traducătorul se bazează mult pe munca repetitivă, adesea (prea) discretă, confortabilă și cât de cât sigură din punct de vedere financiar. Singurul beneficiu imediat - pentru orgoliu (și nu o spun în sens negativ!) - este numele tău tipărit pe coperta interioară a unei cărți: „traducere de...” Țin minte că, prima dată când numele meu a apărut pe o carte (în 1992) m-am lăudat cu asta întregii familii și tuturor prietenilor - deși nici până azi nu am îndrăznit să întreb dacă măcar o parte dintre ei au citit acea carte...

Ce face un profesionist conștient că este un brand? Își evaluează calitățile și perspectivele de dezvoltare în domeniul ales. Ce beneficii (nu neapărat financiare) îți aduc calitățile tale - așa-numitele feature-benefits, care pot fi identificate oricând de către cei care beneficiază de rezultatele muncii tale și pentru care ei decid să te aleagă din nou, indiferent cât de mare este competiția?

În timp, am adaptat multe dintre aceste idei - scoțând în evidență importanța lor - în cursurile mele. Traducătorul și interpretul trebuie să fie persoane pe care te poți baza, care să respecte confidențialitatea și normele etice, care să poată anticipa crizele și să găsească soluții la ele - de aici și ceea ce urma să devină un curs propus și conceput doar de mine - despre Managementul de Risc în domeniul traducerilor - un curs ale cărui ecouri au fost mai degrabă externe decât aici, acasă.

Tom Peters scria astfel: ”Ask yourself: what do I do that I am most proud of? What do I do that adds remarkable, measurable, distinguished, distinctive value? Forget your job description...”

Ar fi multe de spus pe această temă și, probabil, voi revenit asupra ei. Mi-aș dori ca fiecare dintre foștii mei studenți să știe că reprezintă o valoare în sine - că drumul pe care îl alege nu trebuie să fie supus întâmplării, ci decis pe baza unei strategii personale. Că, în lumea de azi, nu e o rușine să fii mândru de ceea ce faci și - mai ales - că dăruiești ceva celorlalți, prin profesionalism. Fiecare dintre noi împletește, în mod unic, anumite abilități și calități - și această unicitate este cea care contează cel mai mult.

Suntem traducători. Dar ce aspirații - da, aspirații! - avem? Ce afinități avem pentru profesia noastră? Cât de autentici suntem în tot ceea ce facem? Care este scopul cel mai important al activității noastre? Ce conexiuni ne formăm cu cei din jur, pentru a ajunge la satisfacția deplină a „lucrului bine făcut” (în accepțiunea lui Kotarbinski de acum jumătate de secol, valabilă și azi)?

Branding personal mai înseamnă și să îți pui mai multe întrebări decât răspunsurile pe care le poți da. Înseamnă maturizare, evoluție, proiectarea curajoasă și pe deplin sinceră a sinelui în spațiul public.

Fiecare din nou avem o poveste. Contează cum o spunem, de ce o spunem și cui anume. Și, mai ales, impactul pe care povestea noastră îl are, pentru noi și pentru ceilalți.